AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României
Analizând propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (b518/08.10.2024), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/4280/15.10.2024 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D1118/15.10.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 29 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, în sensul transferului competenței de soluționare a contestațiilor privind înregistrarea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, precum și a celei privind împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală, de la Curtea Constituțională a României la Înalta Curte de Casație și Justiție.
2. Prin obiectul său de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) și ale art. 142 alin. (5) din Constituția României, republicată. În aplicarea prevederilor art. 75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul pentru dispozițiile circumscrise domeniului prevăzut la art. 73 alin. (3) lit. a) și Camera Deputaților pentru dispozițiile circumscrise domeniului prevăzut la art. 142 alin. (5) din Constituția României.
Față de cele de mai sus, devin incidente prevederile art. 75 alin. (4) și (5) din Legea fundamentală, referitoare la întoarcerea legii.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Potrivit art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.”
Prin Hotărârea nr. 2/2024, Curtea Constituțională a constatat că „legiuitorul constituant originar a reglementat în mod expres atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. O asemenea opțiune constituțională, coroborată cu rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, demonstrează faptul că în cadrul acestei atribuții Curtea verifică atât legalitatea candidaturii din perspectiva Legii nr. 370/2004, cât și constituționalitatea sa. (...).Curtea evidențiază faptul că în privința alegerilor locale și parlamentare verificarea respectării condițiilor legii revine în exclusivitate instanțelor judecătorești și, ca atare, acestea pot examina numai legalitatea procedurii, spre deosebire de alegerile prezidențiale, unde voința legiuitorului constituant originar a fost aceea de a stabili un filtru constituțional în supravegherea procedurii, ceea ce implică, în condițiile sesizării sale, verificarea de către Curtea Constituțională, în etapa înregistrării/neînregistrării candidaturilor, atât a legalității, cât și a constituționalității acestora. (...).
Prin reglementarea acestei atribuții în sarcina Curții Constituționale, și nu a instanțelor judecătorești, legiuitorul constituant nu a dorit înlăturarea controlului de constituționalitate a actelor normative care privesc domeniul alegerilor pentru Președintele României, ci conferirea în sarcina Curții Constituționale a atribuției de verificare a legalității operațiunilor electorale realizate, îmbinând, astfel, în cadrul competenței aceleiași autorități publice, atât controlul de constituționalitate, cât și pe cel de legalitate propriu-zis, efectele actului jurisdicțional al Curții Constituționale astfel pronunțat subsumându-se art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție.”.
Prin urmare, transferul competenței de soluționare a contestațiilor privind înregistrarea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, propusă prin prezentul proiect, este contrară atât dispozițiilor art. 146 lit. f), cât și dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Constituție.
Considerentele de mai sus sunt valabile, pentru identitate de rațiune, și în ceea ce privește soluția de transfer al competenței soluționării contestațiilor privind împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală, propusă la pct. 3 din proiect.
În acest context, menționăm că, potrivit art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României”. Această dispoziție constituie o dezvoltare a atribuției de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, prevăzută la art. 146 lit. f) din Constituție, atribuție pe care, de altfel, legiuitorul ordinar o reia la nivel legal, în art. 37 din Legea nr. 47/1992, tocmai în vederea dezvoltării acesteia, în acord cu art. 16 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
*
* *
Față de cele de mai sus, propunerea legislativă nu poate fi adoptată.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1111/05.11.2024